Mircea Nicolau
BĂTRÂNII LEGIONARI
Coboarã din istorie, coboarã
Din vestitele Frãtii de Cruce de odinioarã
Ducând în cugete si-n inimi sfânta comoarã
A martirajului pentru neam si tarã.
Din vestitele Frãtii de Cruce de odinioarã
Ducând în cugete si-n inimi sfânta comoarã
A martirajului pentru neam si tarã.
Bãtrânii Luminã
A cãror teribila vinã
De luptãtori crestini anti-bolsevici
Înspãimântã si azi cohortele de atei inamici
Cripto-Securisti ce viermuiesc pe aici
În mândra Românie a atâtor regi
Profanatã de duhoarea slavofilo-fonilor pribegi
Ce o proclamarã
Cu o cinicã ocarã
În decembrie 47, republicã popularã,
Devenind astfel, despuiatã de Gloria Regalã
Si republicã socialistã, iar în 90 sub Ilici o banalã
Republicã mafiotã cu democratie originalã.
Coboarã din istorie, coboarãLiceenii vestitelor Frãtii de Cruce de odinioarã
Câti au mai scapat din mãcelul comunist
Al secerii si ciocanului anti-crist.
Aureolati de Flacãra Divinã
A jertfelor fãrã de vinã
Bãtrânii Luminã
Legionari
Tot mai putini, fizic tot mai rari
Inegalabili Oameni Mari
Legendari
Românii Planetari
Eliade, Cioran, Tutea, Gafencu, Manu .. Legiunea
Coloana Vertebralã Spiritualã ce tine Natiunea.
Tezaurul României Patriotice, ce va dãinui cât lumea !
Ce e nemuritor n'are cum sã moarã
Coboarã din istorie, coboarã
Bãtrânii Luminã
Flacãrã Divinã
Liceeni vestitelor Frãtii de Cruce de odinioarã
Ducând pe umeri - sfânta comoarã
Mesajul salvator
Mântuitor
Pentru neam si tarã !
Coboarã din istorie, coboarã...
de Yonne Y'or
Stăruinţa noastră dincolo de moarte
Niciodată, chiar dacă Legiunea s-ar bucura de succese şi s-a înscris în istoria românească cu litere de aur, figura lui Corneliu Codreanu nu va putea fi uitată. Se vor scrie despre el volume care îl vor fixa în istorie, dar nimic nu va şterge din memoria şi sufletul nostru ceea ce viaţa alături de el ne-a dăruit.
Cei ce l-au cunoscut îl vor înscrie pentru totdeauna pe crucea neamului şi-l vor păstra în fiinţa lor. Am săvârşi o greşeală de neiertat dacă ne-am închipui că vor veni evenimente care nu vor face din Corneliu Codreanu singurul rost cu putinţă al existenţei noastre în lume.
Orice am spune despre el, orice imagine i-am făuri, va fi întotdeauna prea puţin. Dacă lumea românească năzuieşte la certitudinea că, orice s-ar întâmpla, rostul ei va fi fără moarte, nimic n-o să-i slujească existenţa în cealaltă lume decât dragostea lui Corneliu Codreanu pentru idealurile ei.
Duşmanii ţării l-au ucis acum aproape un veac şi tot ei i-au furat mormântul, ca şi cum niciodată n-ar fi existat. Dar urmele lui nu vor fi şterse niciodată, oricât de vrăjmaşe ar fi forţele care l-au ucis şi care i-au furat trupul. Mişcarea Legionară va mai trăi mult timp de-acum înainte.
Noi înşine ne-am obişnuit cu ideea că cel ce a creat Legiunea o să dispară din viaţă cândva. Am săvârşi cea mai mare greşeală crezând că murind pentru Căpitan, ne asigurăm şi veşnicia aici, pe pământ şi nu în ceruri.
Luna noiembrie pe care noi am denumit-o a „lacrimilor fără de sfârşit”, ne aşteaptă şi pe noi să trecem dincolo de hotarul vieţii pământene, aşa cum l-au trecut Iordache Nicoară, Gheorghe Clime, Emil Bulbuc şi toţi camarazii noştri care acum ne privesc de dincolo şi ne aşteaptă să venim lângă ei.
În luna aceasta, când Legiunea înregistrează nenumăraţi martiri şi eroi, ni se impune mai mult ca oricând să fim convinşi că Legiunea nu poate să moară, iar Căpitanul ei ne îndrumează paşii.
Suntem prea sfioşi ca să trăim cu certitudinea eternităţii sufletelor noastre. Dar n-am fi vrednici să ne numim legionari şi soldaţi ai Căpitanului, dacă nu ne-am simţi mereu înrolaţi în oastea lui şi pătrunşi de adevărul pe care l-a rostit el în lupta vieţii şi cu care a înfruntat vrăjmaşii ce încercau desfiinţarea Legiunii.
Toate cugetele străine de noi vor voi să ne convingă de iluzia noastră în veşnicia Căpitanului şi a Legiunii, dar nu va mai trece multă vreme, şi semnele deja se arată, până când toată suflarea românească îşi va da seama, că vorbele Căpitanului nu au fost numai pentru legionari şi vremurile acelea, ci pentru tot ce este suflet românesc şi va trăi în veac.
Lumea Legionară trebuie să înţeleagă acum, când nu mai este vreme, că ceea ce unii socotesc moartea noastră, este stăruinţa noastră dincolo de moarte.
Mircea Nicolau
Toate drepturile rezervate
Articolul este preluat de pe Facebook - Fundaţia "Profesor George Manu"
